Paracheirodon innesi

Paracheirodon innesi sau mai simplu neonul face parte din topul preferintelor acvaristilor incepatori. Acesta este un peste de card si este nevoie de grupuri de cel putin 6 neoni, dar numarul acestora nu este o problema deoarece este recunoscut ca fiind un peste ce nu elimina foarte multe dejectii pentru simplul fapt ca este mic.

Zona de origine. Neonul clasic se gaseste cu preponderenta in zonele Americii de Sud, in bazinul raului Paraguay, Rio Taquari si Brazilia.

Parametrii apei. Neonii cardinal nu sunt foarte sensibili la conditiile apei, dar este nevoie, ca si in orice bazin de altfel de un sistem de filtrare. De asemenea pentru a se imita cat mai mult biotopul natural este recomandat sa se foloseasca plante de suprafata si plante care sa creeze zone umbroase. Duritatea apei trebuie sa fie intre 2-10° dGH in timp ce pH-ul trebuie sa se incadreze in intervalul 5.5 - 8.0. Referitor la temperatura acest peste are nevoie de o temperatura de 20-26° C.

Descriere. Neonul este un peste de talie mica, talie specifica pestilor din categoria Tetrelor. In aparenta acest peste este identic cu neonul Cardinal, ambii avand acele dungi care par sa isi schimbe culorile daca il privesti din diferite pozitii, dar in esenta acesti pesti sunt oarecum diferiti. Totusi acesti pesti pot fi foarte usor identificati datorita dungii rosii si acelei dungi de un albastru aprins. Diferenta dintre cele doua specii este ca linia rosie de pe Neonul Tetra acopera jumatate din corpul pestelui, in timp ce la neonul Cardinal aceasta linie rosie se desfasoara pe toata lungimea corpului.

Dimensiuni. Dupa cum am specificat si la inceputul acestui articol acest peste este de dimensiuni foarte mici avand rareori lungimea totala (lungime in care intra si inotatoarea codala) de 5 cm.

Hranirea.Fiind un peste omnivor, Paracheirodon innesi vor manca in general orice tip de hrana: hrana vie, hrana congelata, fulgi etc. Pentru a pastra un echilibru este foarte bine sa le oferiti fulgi de inalta calitate in fiecare zi, iar daca este posibil combinati mai multe tipuri de fulgi. O solutie pentru hranirea cu fulgi il constituie folosirea Sera Flake Menu care cuprinde 4 timpuri de fulgi intr-o singura cutie separata in 4 camere, fiind foarte usor sa schimbi sortimentul de fulgi pe care doresti sa il administrezi. De asemenea o hrana ce este pe placul lor este si tubifexul.

Comportament. Paracheirodon innesi este o specie de pesti extrem de pasnica, pesti ce fac parte din aceasta specie fiind compatibili cu orice alt peste ce nu are un comportament agresiv. Totusi nu este recomandat ca acest pestisor sa fie pastrat cu pesti de dimensiuni mari gen scalari, discusi. Pentru a fi cat mai vizibili, dar si pentru ca sunt pesti de card, acestia trebuiesc tinuti in grupuri de cel putin 6 exemplare.

Reproducere. Neonul tetra este un peste dificil de reprodus. Aceasta dificultate in reproducere provine din faptul ca genitorii au fost tinuti in apa cu o duritate mult prea mare. Din acest motiv femelele au ovarele sclerozare, nefiind capabile sa depuna. In cazul in care acestia au fost tinuti intr-o duritate mai mare de 8dH, femelele nu vor mai putea participa la reproducere. Concluzia este ca este foarte important ca puietul sa fie crescut intr-o apa cu duritate mai mica de 4-5 dH si un ph intre 5.5-6 si o temperatura nu mai mare de 22° C si nu mai mica de 20° C. Pestii ajung la maturitate sexuala la varsta de 10 luni, o pereche ce nu a ajuns la maturitate sexuala neputand sa depuna mai mult de 20-30 de icre spre deosebire de 100-200 icre in cazul neonilor ajunsi la maturitate. O alta problema in reproducerea acestei specii o reprezinta hranirea genitorilor cu hrana vie, in special tubifex spalat si sterilizat, cu cel putin o luna inainte de a-i pune sa depuna.

Amenajarea bazinului pentru reproducere. Pentru reproducere nu este nevoie de un bazin mai mare de 10 litri, inaltimea de 15 cm a coloanei de apa fiind suficienta. Acest bazin trebuie sa aiba in partea de jos o plasa fixata pe un cadru de sticla lipit cu silicon de peretii acvariului la o inaltime de 2-3 cm. Aceasta plasa este indispensabila puietului deoarece aceasta il va feri de depunatori care pot manca puii. Peste aceasta plasa se va pune un ghem rarit de fbre sintetice de o culoare verzuie unde va avea loc depunerea icrelor. Unii crescatori folosesc ca suport pentru viitoarele icre tufe de Vesicularia dubyana acestea avand si rolul de a stimula depunerea. Aici apare insa o problema legata de sterilizarea plantelor, deoarece acestea sunt foarte greu, daca nu chiar imposibil de sterilizat. Acest bazinse pregateste cu aproximativ o saptamana inainte de introducerea genitorilor in el. Cea mai indicata perioada pentru depunere este septembrie-martie. O alta etapa in pregatirea acvariului este acoperirea lateralelor cu hartie de culoare neagra. mai putin fata care va fi acoperita mai tarziu. Dupa aceea trebuiesc introdusi in bazin genitorii. In cel mult 3 zile ar trebui sa aiba loc depunerea. Daca acest lucru nu se intampla perechea trebuie inlocuita. In momentul in care incepe depunerea trebuie oprita lumina. Dupa ce are loc depunerea, genitorii trebuiesc scosi din acvariu si se acopera fata si partea superioara a acvariului cu hartie neagra. Dupa 5 zile trebuie treptat eliminata cate o hartie din cele ce acopera laturile acvariului. In 24 de ore icrele se eclozeaza ca timp de 4 zile alevinii sa se hraneasca cu sacul vitelin. Incepand doar cu a 5-a zi se va incepe hranirea. Timp de 4 zile se vor hrani cu infuzorii preparati in prealabil. ATENTIE insa deoarece acesti infuzori nu se vor administra cu apa de cultura. Incepand cu ziua a 9-a se poate incepe hranirea cu artemia. Dupa inca o saptamana se poate incepe hranirea pestilor cu hrana maruntita. Dupa alte 2 saptamani vor incepe sa apara primele semne ale coloritului lor, dar greul se termina deabia dupa 3 luni cand se poate incepe mutarea in alt bazin. Adaptarea acestora se va face treptat si lent prin schimburi de apa intre bazinul de reproducere si bazinul de crestere, pana in momentul in care parametrii apei din cele doua acvarii ajung la un echilibru.

Diformism sexual. Masculul este mai slab, iar linia albastra este mai dreapta in timp ce femela are linia albastra putin curbata.